RSS

Plugușorul Apicol!

Aho, aho, albine divine,
S-aveți vreme, să iernați bine,
Să aduceți caturile pline,
Și în anul care vine!
Anul se anunță promițător,
Veți vedea la primul zbor!
Adunăm și noi pentru voi,
Să creșteți la primii roi,
Rame îmbinate în rastel,
Cutii căutate atent pe net?
Căutăm foițe din ceară,
Să le umpleți în primăvară,
Cu miere dulce de cireș,
Aromă de păpădie și păducel!
Strigați stupari din nou,
Urați c-a venit și anul nou,
Cu sărbători îmbelșugate,
Să aveți masa cu de toate!!!

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 Decembrie 2017 în Poezii

 

*Colind pentru Șparlamentari!

Nu vă mai vrem Jnapani,
Nu meritați La mulți ani!
Ia Uitați-vă-n oglindă,
La cei cu gușă coruptă,
Ați făcut-o din furat,
Din corupție și trădat!
Aveți certificate plagiate,
Doctorate, masterate,
Toate benefiiciile umflate,
Nu ne faceți cinste, frate!
Acum trageți abitir de legi,
Să scăpați curați, întegi?
Dar mânia lumii crește,
Nici nu știți cum clocotește!
Vine vremea să și plătiți,
Nu mai puteți să fugiți,
Că orgoliul nu vă dă pace,
Judecata este foarte aproape!
Hai dați roata printre ei,
Și -arestați-i pe mișei!
Mânați-i măi – Hăi, hăi! Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 23 Decembrie 2017 în Poezii

 

Parlamentul rușinii, nu mai faceți rău națiunii!

Este bine că v-ați făcut loc în pușcării,
Pentru voi beizadele și eminețe cenușii,
Cu prigoana voastră împotriva Justiției,
Se va sparge în sfârșit „furungul” corupției?

„Daddy” am pentru tine un sfat gratuit,
Du-te acum în Brazilia, cât mai poți la pescuit!
Prinde din timp și degrabă avionul,
Că nu vei mai prinde Liber revelionul?

Români care sperați la democrație în România,
Nu renunțați la demnitate pentru a primi cenușie simbria!
Libertatea câștigată fluturând acele steaguri decupate,
Ați ponegrit-o cu trădare, acceptând comisioane grase?

Dacă orgoliul nu vă lasă să ascultați de americani,
Aplecați-vă spre est și siluiți din nou întregul neam,
Nu vom accepta la nesfârșit greața, aroganța voastră,
Nu vom perpetua la nesfârșit corupția în țara noastră! Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 28 Noiembrie 2017 în Poezii

 

Așteptarea este foarte grea și viața trece odată cu ea!

 Nu voi mai căuta nicăieri în lume, o altă patrie,
Să pot trăi, să pot visa, să pot avea o viață proprie,
În România au apus demult toate visele mele,
De-atâtea fărădelegi și răfuieli între lichele!
 
Anii au tot trecut și toți românii ați tăcut,
Acum mulți vă întrebați, ce mai este de făcut?
Oricând te poți ridica, niciodată nu-i prea târziu,
Să-ți schimbi destinul, să nu mai trăiești în pustiu!
 
Mulți dintre voi ați renunțat, ați capitulat demult,
Ați plecat în pribegie pentru a avea ceva mai mult,
Acasă au rămas bătrânii triști, un final de poveste,
Așteptând de la voi un semn, o scrisoare sau o veste?
 
Ei au plecat în neant, așa cum vom pleca și noi,
Doar cu regrete, fără speranțe pentru viața de apoi,
Au scăpat  de greutăți, supărări, milă și tristețe,
Nu mai sunt o povară, pentru un dram de pensie! Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 Septembrie 2017 în Poezii

 

Nu mai furați așa de mult, că nu le puteți lua cu voi în mormânt!

De banii furați, să vă cânte doar popii,
Vă construiți palate, poleite cu aur,
Trunchiați legile, să scăpați toți hoții,
La judecată cu ce mergeți, cu-n tezaur?

La Dumnezeu ajungi sărac, rătăcind,
Cum îți netezești drumul  pe pământ,
Cu ce fapte te lauzi, Iudă fără cuvânt,
N-ai făcut nimic, ai fost praf în vânt!

Oricât  veți aduna, nu puteți cumpăra,
Locul  vostru în Rai, alături de sfinți,
Vă vindeți sufletul pe bani lui Satana,
Sunteți niște cretini, vânduți și corupți?

Când este câte o mare sărbătoare,
Vă duceți cu fală și multă mândrie,
La mănăstiri, nu știu la câte altare,
Vă iartă Domnul dacă plătiți o liturghie? Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 Iulie 2017 în Poezii

 

*Sinceritate…

Nu pot să-ți dau luna de pe cer,
Cum pot să te mai fac fericită,
În capul tău este o luptă, un mister,
De ce nu mai poți fi o clipă liniștită!?

Degeaba îți spun că te iubesc,
Nu pot să-ți cumpăr fericirea cu daruri,
Când sufletul tău a rămas stingher,
Și se zbate mai rău ca apa de maluri!

Nu mai alerg după himere acum,
Au trecut de prea mult acele vise,
Mă bucură pașii simpli de pe drum,
Mă mulțumesc lucrurile simple!

De ce nu poți trăi ca toată lumea,
Să nu-ți mai faci singură rău,
Nu lăsa visele să-ți întunece mintea,
Că așa vei putea suferi mereu! Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 Aprilie 2017 în Poezii